Menu:

Program de audiențe
Inspector șef
Luni
09.00-13.00
Joi
14.00-18.00
Prim adjunct al
inspectorului șef
Marți
10.00-14.00
Adjunct al
inspectorului șef
Miercuri
10.00-14.00

Legaturi utile:

IGSU
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta
MAI
Ministerul Administratiei si Internelor
112
112
Directia Generala Anticoruptie
Directia Generala Anticoruptie

Județul Botoșani - prezentare

Harta judetului Botosani
  1. Amplasare geografică și relief

    Județul Botoșani este situat în extremitatea nord-estică a țării noastre, învecinându-se la sud cu județul Iași, la vest cu județul Suceava, la nord cu Ucraina și la est cu Republica Moldova.Are o suprafață de 4.986 km2 ceea ce reprezintă 2,1% din suprafața țării.

    Ca poziție geografică, județul Botoșani este încadrat în următoarele coordonate:

    Punctul cardinal Punctul extrem Vecini Longitudine Latitudine
    Nord Satul Horodiștea Republica Ucraina 26°40’ 48°16’
    Sud Comuna Prăjeni Județul Iași 27°02’ 47°26’
    Est Comuna Santa Mare Republica Moldova 27°23’ 47°35’
    Vest Comuna Mihăileni Județul Suceava 26°06’ 47°58’

    Relieful este reprezentat în jumătatea nordică printr-o parte deluroasă a depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depășesc 200 m. altitudine, spre est se întinde o zonă de câmpie în lungul Prutului, iar spre vest zona de terase înalte de pe malul stâng al Siretului, care fac parte din zona sud-estică a podișului Sucevei, cu înălțimi mai mari de circa 300 m. și culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealu Mare care atinge altitudinea maximă de 593m. Pe baza studiilor pedologice și agrochimice executate pe teritoriul județului, au fost identificate:

    Specificarea Suprafața (ha) % din suprafața agricolă
    Soluri afectate de eroziune moderată, puternică și excesivă, din care:
    •de adâncime
    104,273

    3,632
    27,35

    0,95
    Soluri afectate de alunecări, din care:
    •active
    36,380
    27,408
    9,54
    6,30
    Soluri cu textură fină (soluri grele) 240.566 63,09
    Soluri salinizate și/sau alcalizate 63.098 16,54
    Soluri acide 43,659 11,42
    Soluri inundabile 29.034 7,62

    De menționat că îndeosebi fenomenele de teren (eroziunea, alunecările, excesul de umiditate), dar și unele aspecte de chimism (starea de reacție , de aprovizionare cu elemente nutritive ș.a.) sunt fenomene dinamice. Suprafețele de teren cu degradări moderate, puternice și foarte puternice totalizează pe județ 209.240 ha.

  2. Caracteristici climatice

    Fiind situat în partea de nord-est a țării, teritoriul administrativ al județului Botoșani este supus influențelor climatice ale Europei de est, deși majoritatea precipitațiilor sunt provocate de masele de aer care se deplasează dinspre vestul și nord-vestul Europei.
    Acest caracter climatic este dat de producerea unor geruri mari (cu temperaturi sub -30°C) și viscole violente în timpul iernii, ori călduri tropicale și secete îndelungi în unii ani, în perioadele de vară.
    Temperatura medie anuală este de 8,6°C iar suma anuală a precipitațiilor este de 560 mm , ambele având următoarea repartiție lunară:

  3. Rețea hidrografica

    Densitatea medie a rețelei hidrografice din județul Botoșani are valori între 0,43-0,62 km /km Apele curgătoare au în majoritate direcția de curgere nord-vest -> sud-est și sunt formate din Siret, Prut, Jijia-cu afluenții lor mai importanți. Râurile, pâraiele, bălțile și iazurile sunt puternic influențate de caracteristicile climei temperat - continentală, având volum mare și foarte mare primăvara, când se topesc zăpezile ori vara și toamna, în perioadele de ploi abundente.
    Râul Prut izvorăște din Carpați pe versantul nord-estic al Cernahovei. La nord de localitatea Oroftiana, intră pe teritoriul țării noastre pe o distanță de 704 km, din care în județul Botoșani circa 194 km.
    În zona Stânca-Costești (comuna Ștefănești), pe râul Prut, a fost construit un important nod hidrotehnic realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară cu un volum de 1,5 miliarde m.c. de apă, o suprafață de 6.000 ha și o lungime de 70 km, care produce 30 MW energie electrică, asigură apa necesară irigațiilor și alimentarea așezărilor din Câmpia Moldovei, având totodată deosebita importanță pentru regularizarea râului Prut în aval și ferind de inundații mii de hectare de teren agricol. În cazul ruperii barajului suprafața zonei inundabile este de circa 250 km.p. Timpul de ajungere a viiturii la localitatea Ștefănești este de 15min, la localitatea Românești de 40 min, iar la localitatea Santa Mare este de 70 min.
    Râul Siret izvorăște din Carpații Păduroși are pe teritoriul țării noastre o lungime de 576 km, intră pe teritoriul județului Botoșani la Văscăuți, limitând periferia vestică a județului pe circa 107 km. Cursul său se caracterizează printr-o vale lungă, cu caracter de culoar, cu puternice tendințe de devagare și cu un grad destul de ridicat de meandre(1,65 km/km.p).
    Pe râul Siret s-a construit acumularea de apă Bucecea cu un volum maxim de 8 milioane m.c. apă și acumularea Rogojești cu un volum maxim de 9 milioane m.c. apă. Suprafața inundabilă în cazul ruperii barajelor este de circa 400 kmp. Timpul de ajungere a viiturii la principalele localități este de: 10 min la localitatea Bucecea, 50min la localitatea Huțani, 100min la localitatea Corni, 120min la localitatea Icușeni, 140min la localitatea Joldești, 160min la localitatea Tudora.
    Râul Volovăț izvorăște din culmea Darabanilor, are o lungime de 45 km și se varsă în Prut, iar pe cursul său se află câteva iazuri, din care mai importante sunt cele de la Adășeni și Pădureni.
    Râul Bașeu izvorăște din culmea Darabanilor, are o lungime de 106 km, fiind cel mai mare râu din Câmpia Moldovei , după Jijia. Pe cursul său există numeroase iazuri și acumulări a căror suprafață este de peste 1000 ha.
    Râul Jijia cu afluenții săi drenează partea central- vestică a județului. Debitul său este destul de redus 8mc/s din cauza izvoarelor sărate. Pe cursul principalilor afluenți ai Jijiei (Sitna, Miletin, Dresleuca) există numeroase iazuri, a căror suprafață trece de 790 ha, culminând cu iazul Dracșani, care are o suprafață de 500 ha, fiind cel mai mare iaz din Podișul Moldovei.

  4. Populație

    Dintre cei 452.834 locuitori ai județului (după recensământul din 2002), 188539(cca. 40%) locuiesc în mediul urban și 264.295(cca. 60%) în mediul rural.Totodată, din totalul locuitorilor, ponderea o dețin femeile în număr de 230.763(cca 51%).
    După numărul de locuitori, județul Botoșani se încadrează la limita dintre județele mici și mijlocii.Reședința județului este municipiul Botoșani. Județul are 340 de localități din care 2 municipii ( Botoșani și Dorohoi ) , 5 orașe ( Darabani, Săveni, Bucecea, Flămânzi și Ștefănești) și 71 de comune cu 336 sate.

  5. Căi de transport

    În județul Botoșani, activitatea de transport, călători și marfă, se realizează pe căile rutiere și feroviare. Lungimea liniilor de cale ferată însumează 159 km (1,4 % din rețeaua națională). Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu este de 21,9.
    Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 2108 km, din care 445 km drumuri naționale si 1663 km drumuri județene și comunale. Densitatea drumurilor publice la 1000 km2 este de 422,8. Din cei 445 km de drumuri naționale, sunt modernizați 325 km iar 83 km sunt cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.
    Legătura cu teritoriul Ucrainei se face prin punctele vamale P.C.T.F. de trecere a graniței de la Siret si Racovăț iar cu Republica Moldova legătura se face prin punctul vamal Stânca-Costești. Alimentarea cu apă a consumatorilor de pe teritoriul județului Botoșani se face prin intermediul conductelor magistrale de aducțiune aflate în administrarea și exploatarea SC APA GRUP SA Botoșani respectiv, 242 km rețea din râul Siret, 66km rețea din râul Prut iar 16 km rețea este descentralizată.